Emisiunea de Titluri de Stat FIDELIS desfășurată între 27 martie și 10 aprilie 2023 s-a încheiat cu o valoare record a subscrierilor: 710 milioane de RON și 470 milioane de EUR. Aproape dublu față de emisiunea precedentă.

Deși din ce în ce mai mulți români sunt atrași de investițiile în Titluri de Stat, ca instrumente financiare, obligațiunile sunt un pic mai complexe decât par la prima vedere. De aceea, în articolul de astăzi mi-am propus să îți explic mai pe larg niște noțiuni de bază pe care trebuie să le cunoști dacă vrei să investești în astfel de instrumente financiare. Indiferent dacă vorbim de Titluri de Stat, sau de alte tipuri de obligațiuni.

Așa că, în minutele următoare îți voi prezenta ce sunt obligațiunile și cum funcționează ele, cum se clasifică obligațiunile, care sunt termenii cheie pe care trebuie să-i cunoști dacă vrei să investești în astfel de instrumente financiare, principalele riscuri ale investițiilor în obligațiuni și cum se materializează ele, și multe altele. Iar la final îți voi prezenta și principalele moduri în care poți investi în obligațiuni.

Dar, înainte să începem vreau să îți spun că poți urmări varianta video a acestui articol aici:

Ce sunt obligațiunile și cum funcționează investițiile în ele

O obligațiune este un instrument financiar prin care un investitor împrumută, pentru o anumită perioadă de timp, o sumă de bani unei entități. Entitatea respectivă poate fi: o companie, un stat, sau o instituție guvernamentală.

În schimbul împrumutului, entitatea se angajează să-i plătească investitorului dobânzi periodice. Iar când împrumutul acordat ajunge la scadență, entitatea este obligată să ramburseze suma împrumutată în întregime.

Dacă ar fi să facem o analogie, atunci când investești în obligațiuni îți asumi rolul unei bănci care oferă un credit unui client.

În general, obligațiunile sunt considerate instrumente financiare mai sigure în comparație cu alte tipuri de investiții. Asta pentru că, în cazul în care entitatea căreia i-ai împrumutat banii nu ți-i rambursează conform condițiilor contractuale, o poți acționa în judecată ca să ți-i recuperezi.

Termeni cheie pe care trebuie să-i cunoști pentru a investi în obligațiuni

Bun! Acum că ai înțeles ce sunt, și cum funcționează obligațiunile, vreau să-ți explic o serie de termeni cheie peste care sunt șanse foarte mari să dai atunci când analizezi o obligațiune.

Primul dintre acești termeni este cel de „Emitent”. Iar el se referă la entitatea care dorește să ia bani cu împrumut de la investitori.

Al doilea termen pe care trebuie să-l cunoști este „Investitor” sau „Deținător al obligațiunii”. În cazul ăsta vorbim despre persoana sau entitatea care a oferit o sumă de bani cu împrumut.

Un al treilea termen cu care trebuie să te familiarizezi este cel de „Valoare Nominală”. Ea reprezintă suma de bani împrumutată prin intermediul achiziționării unei singure obligațiuni și pe care Emitentul se angajează să o ramburseze la scadenţă.

De exemplu, dacă tu cumperi o obligațiune cu valoarea nominală de 100 RON, asta este și suma pe care o vei împrumuta și o vei primi înapoi de la emitent la scadență. Separat de dobânzile pe care le vei încasa până atunci.

Iar dacă tot am vorbit de scadență, „Data Scadenței” este data la care emitentul se angajează să-ți ramburseze în întregime suma împrumutată. Această dată este specificată foarte clar în documentele care reglementează o emisiune de obligațiuni.

În funcție de „Data Scadenței” se stabilește și „Maturitatea”  unei obligațiuni. Iar ea poate fi definită drept timpul rămas până la recuperarea sumei investite inițial. De aceea o să auzi vorbindu-se de obligațiuni cu o maturitate de 6 luni, 1 an, 10 ani, 30 de ani sau orice alt interval de timp stabilit de emitent.

Al șaselea termen pe care trebuie să-l cunoști este „Rata Cuponului” sau „Rata Dobânzii Anuale”. Ea reprezintă procentul din valoarea nominală pe care tu-l vei încasa drept recompensă pentru suma împrumutată. Este exact ca dobânda acordată la un Depozit Bancar.

Derivat din „Rata Cuponului” vine termenul de „Cupon”. Iar el reprezintă suma efectivă de bani pe care tu o vei primi de la emitent dacă ai investit într-o obligațiune. Dacă începi să studiezi mai mult subiectul obligațiunilor o să descoperi diferite formule care folosesc valoarea cuponului pentru a calcula randamentul unei investiții.

Iar pentru că tot am menționat ideea de randament, un alt termen pe care trebuie să-l cunoști dacă vrei să investești în obligațiuni este cel „Randament până la Maturitate”. Cunoscut în limba engleză drept „Yield to Maturity”. Acesta reprezintă randamentul procentual al unei obligațiuni dacă presupunem că investitorul o păstrează până la scadență.

Randamentul până la maturitate este alcătuit din suma tuturor dobânzilor pe care investitorul le mai are de încasat. Iar valoarea sa crește sau scade în funcție de prețul de tranzacționare al obligațiunii și de numărul cupoanelor pe care investitorul mai trebuie să le primească.

În regulă! Aceștia sunt principalii termeni pe care trebuie să-i cunoști referitor la obligațiuni. Acum hai să vedem de câte tipuri sunt obligațiunile în care ai putea să-ți plasezi banii.

Tipuri de obligațiuni

Obligațiunile se pot clasifica în funcție de mai multe caracteristici. Însă, după părerea mea, două sunt mai importante.

Prima caracteristică după care pot fi grupate obligațiunile este emitentul. Iar aici avem:

1. Obligațiuni Guvernamentale. Care sunt cunoscute și sub denumirea de Titluri de Stat. Acestea sunt emise de Guvernul unei țări prin intermediul Ministerului de Finanțe.
   
   De obicei, banii atrași sunt folosiți pentru a plăti datorii mai vechi sau a finanța cheltuielile curente ale statului. Iar, întrucât un stat are mai multe pârghii la dispoziție pentru a face rost de bani ca să-și plătească datoriile, în general sunt considerate niște instrumente financiare foarte sigure.
   
2. Obligațiuni Municipale. Ele sunt emise de instituții publice locale care au nevoie de fonduri pentru a finanța diferite proiecte strategice. În categoria asta ar intra construirea unui spital, a unei școli, a unei baze sportive etc.
   
   Comparativ cu obligațiunile guvernamentale, obligațiunile municipale sunt considerate ceva mai riscante. Pentru că o Primărie de exemplu, nu dispune de aceleași resurse ca și un stat.
   
3. Obligațiuni Corporative. Acestea sunt emise de companii private cu scopul de a împrumuta bani fără să apeleze la bănci. Banii împrumutați pot fi folosiți pentru a finanța diferite tipuri de investiții cum ar fi construirea unei noi fabrici sau retehnologizarea unei unități de producție.
   
   Riscurile asumate atunci când investești în obligațiuni corporative depind de calitatea emitentului.
   
   Există companii cu o reputație și o situație financiară bună de la care sunt șanse foarte mari să-ți recuperezi bani. Dar există și companii care nu sunt într-o situație financiară foarte bună și riscul de faliment este mai ridicat. Dar vom detalia puțin mai târziu cum poate fi măsurat acest risc.

O altă modalitate de a clasifica obligațiunile este în funcție de tipul de dobândă plătită. Aici putem avea:

1. Obligațiuni cu dobândă fixă la care rata cuponului rămâne fixă pe toată durata împrumutului. Acestea sunt cele mai comune și cel mai probabil cu ele te vei întâlni cel mai des.
2. Obligațiuni cu dobândă variabilă. În cazul acestora rata cuponului se modifică în funcție de anumiți indici cum ar fi ROBOR, LIBOR sau EURIBOR.
3. Obligațiuni cu cupon zero. Ele sunt mai deosebite întrucât prețul pe care tu îl plătești pentru o obligațiune este mai mic decât valoarea nominală. Însă la maturitate, emitentul îți va returna exact cât este valoarea nominală. Și de acolo vine câștigul tău. Însă astfel de obligațiuni sunt rareori disponibile pentru investitorii obișnuiți.

Bun! Acum că ai văzut și care sunt principalele tipuri de obligațiuni pe care le poți întâlni, vreau să ne îndreptăm atenția și către principalele riscuri la care te expui prin intermediul acestor tipuri de investiții.

Principalele riscuri ale investițiilor în obligațiuni

Primul este Riscul de Credit. Adică șansa de a-ți primi dobânzile și a-ți recupera suma împrumutată de la emitent.

Riscul de Credit este măsurat de o serie de instituții specializate cum ar fi Standard & Poor’s, Moody’s și Fitch. Iar emitenților li se oferă niște calificative care te ajută să-ți dai seama care îți oferă cea mai mare șansă să-ți recuperezi investiția, și care sunt cei la care riscul de faliment este mai mare.

Ca idee, tot ce intră în categoria „Investment Grade” este considerat destul de singur. Și ai o șansă mare să-ți recuperezi banii. Iar emitenții care intră în categoria „Speculative Grade”, sunt considerați mai riscanți și ai o probabilitate mai mare de a nu-ți recupera toți banii.

Riscul de Credit influențează dobânda pe care ți-o plătește o obligațiune.

Cu cât emitentul este considerat mai sigur, cu atât rata cuponului la obligațiunile emise de el este mai mică. În engleză o să le vezi denumite drept „Low-Yield Bonds”.

În schimb, cu cât o entitate este considerată mai nesigură, cu atât investitorii pot pretinde o dobândă mai mare. Pentru că nu se înghesuie nimeni să-i finanțeze. Iar obligațiunile emise de astfel de entități sunt denumite și „High-Yield Bonds” sau „Junk Bonds”.

Cel de-al doilea risc major la care te expui atunci când investești în obligațiuni este Riscul Ratei Dobânzii. Iar ca să înțelegi mai bine în ce condiții și cum se materializează el, o să folosim un exemplu.

Relația dintre prețul unei obligațiuni și rata dobânzii

Să presupunem că în Martie 2021 ai cumpărat o obligațiune cu o valoare nominală de 1.000 RON, o maturitate de 3 ani, și o dobândă de 3,10%/an.

Asta înseamnă că, dacă o păstrezi până la maturitate, în martie 2022 ai încasa un cupon de 31 RON,  în martie 2023 ai încasa un cupon de 31 RON, iar în martie 2024, odată cu valoarea nominală de 1.000 RON, o să încasezi încă un cupon de 31 RON.

Însă, în 2022 a apărut inflația. Iar datorită majorărilor succesive ale dobânzii de referință, noile obligațiuni pe 3 ani se emit cu o dobândă de 5,50%/an.

Asta înseamnă că, dacă tu ai dori să vinzi obligațiunea respectivă pe Piața Secundară ca să investești în noile obligațiuni îți va fi foarte greu. Pentru că investitorii nu ar fi interesați de o obligațiune care le oferă o dobândă de 3,10%/an, când există posibilitatea de a cumpăra direct una nouă cu o rată a cuponului de 5,50%/an.

Drept urmare, dacă vrei să vinzi obligațiunea, tu va trebui să le oferi un discount. Și o să presupunem că discount-ul ar fi de 2%.

Asta înseamnă că tu ai primi pe obligațiunea ta 980 RON. Iar persoana care le-a cumpărat de la tine ar primi un cupon de 31 RON în fiecare an până în 2024. Iar la final ar primi de la emitent 1.000 RON. 

Ideea de bază pe care trebuie să o reții din acest exemplu este că, atunci când dobânzile noilor obligațiuni sunt mai mari decât ale celor pe care le deții tu, prețul cu care tu ai putea să-ți vinzi obligațiunea pe Piața Secundară scade.

Dar hai să presupunem că lucrurile ar sta complet invers. Iar în 2022, inflația scade sub ținta BNR. Drept urmare, dobânda de referință scade, iar noile obligațiuni pe 3 ani se emit cu o dobândă de doar 2%.

În scenariul ăsta, obligațiunea ta care plătește un cupon de 31 RON/an este la mare căutare. Și dacă ți-ai dori ai putea să o vinzi cu un preț de 1.010 RON și să încasezi o primă de 1%.

Ideea principală pe care trebuie să o reții din acest al doilea exemplu este că, atunci când dobânzile noilor obligațiuni sunt mai mici decât al celor pe care le deții tu, prețul cu care tu ai putea să-ți vinzi obligațiunea pe Piața Secundară crește.

O ultimă precizare foarte importantă pe care trebuie să o fac aici este faptul că prețul de tranzacționare al unei obligațiuni nu te afectează decât dacă vrei să-ți vinzi obligațiunea. Chiar dacă tu vezi prețul obligațiunii scăzând la 980 RON, sau crescând la 1.010 RON, dacă tu nu o vinzi în momentul respectiv nu se schimbă nimic. Tu o să primești anual tot un cupon de 31 RON și o să recuperezi de la emitent cei 1.000 RON investiți inițiali. Indiferent ce a făcut prețul obligațiunii între timp.

Iar pentru că tot am menționat tranzacționarea obligațiunilor pe Piața Secundară, mai există două noțiuni pe care trebuie să le cunoști dacă vrei să investești în obligațiuni și anume Prețul Clean și Prețul Dirty.

Prețul Clean vs Prețul Dirty

După ce sunt admise la tranzacționare, prețul obligațiunilor este exprimat procentual. La început prețul este de 100. Iar ulterior, în funcție de evoluția dobânzilor și a condițiilor macroeconomice o să vezi obligațiuni tranzacționându-se la 97% din valoarea nominală, 95% din valoarea nominală sau chiar la 105% din valoarea nominală.

Prețul ăsta poartă denumirea de Prețul Clean sau Prețul Curat. Iar el reprezintă prețul la care nu se ia în calcul dobânda acumulată de la data achiziției, sau de la data ultimei plăți a cuponului.

Însă, dacă vrei să cumperi o obligațiune de pe Piața Secundară, tu nu vei plăti acest preț. În schimb, tu va trebui să plătești ceea ce poartă denumirea de Prețul Dirty sau Prețul Murdar.

Prețul Dirty este prețul care include și dobânda acumulată de la data cumpărării obligațiunii sau de la data plății ultimului cupon. Iar ca să înțelegi mai bine la ce mă refer, hai să luăm un exemplu.

Să presupunem că tu vrei să cumperi o obligațiune cu o valoare nominală de 1.000 RON, o maturitate de 3 ani, și o dobândă de 5% emisă în decembrie 2022. Însă tu vrei să o cumperi în aprilie 2023.

Și o să presupunem că Prețul său Clean este 98% pentru că, din decembrie 2022, au apărut pe piață obligațiuni care plătesc o dobândă de 7%/an.

Între decembrie 2022 și aprilie 2023 obligațiunea respectivă a acumulat o dobândă. Chiar dacă ea nu a fost plătită. Iar dobânda respectivă ar fi de 16,66 RON. (1.000 RON x 5% x 4/12).

Drept urmare dacă tu ai cumpăra obligațiunea respectivă ar trebui să plătești 996,66 RON. 980 RON pentru că ai obținut un discount de 2% datorită dobânzii mai mici. Și 16,66 RON pentru a recompensa investitorul pentru dobânda pe care ar fi trebuit să o primească pentru deținerea obligațiunii.

Partea bună este că în decembrie, tu o să-ți recuperezi banii întrucât vei încasa cuponul de 50 RON de la emitent. Și vei câștiga dobânda aferentă celor opt luni în care tu ai fost proprietarul obligațiunii.

În plus, în 2024 și 2025 vei încasa dobânda anuală de 50 RON, urmând ca la scadență să primești și cei 1.000 RON materializând și câștigul de 20 RON obținut de pe urma discountului.

Acestea sunt principalele noțiuni pe care trebuie să le cunoști dacă vrei să investești în obligațiuni. Acum hai să vedem și cum anume poți investi în astfel de instrumente financiare. Și există două modalități principale prin care poți face asta.

Cum poți investi în obligațiuni

Prima este să cumperi obligațiuni direct de la emitent atunci când el anunță că dorește să atragă finanțare. Asta înseamnă să cumperi obligațiuni de pe Piața Primară. Și există o perioadă de subscriere în care tu informezi emitentul cât anume ești dispus să-i împrumuți.

A doua modalitate de a investi în obligațiuni este să le cumperi de pe Piața Secundară. Adică de la alți investitori care sunt interesați să le vândă. Iar cel mai accesibil mod de a face asta este prin intermediul unui broker care-ți oferă acces pe Piața de Obligațiuni.

Mai există și o a treia modalitate de a investi în obligațiuni și anume prin intermediul unui Fond de Investiții sau a unui ETF.

Cuvinte de încheiere

În marea majoritate a cazurilor, obligațiunile alcătuiesc componenta mai sigură a unui Portofoliu de Investiții. Investitorii aleg să cumpere astfel de instrumente financiare întrucât ele generează un venit fix la intervale bine stabilite de timp.

Iar după cum ai văzut, în principiu, poți aborda lucrurile în două moduri.

Prima este cea mai simplă și presupune să cumperi obligațiunile direct de la emitent și să le păstrezi până la maturitate. Iar pe toată durata obligațiunii să reinvestești dobânzile încasate pentru a beneficia de efectele dobânzii compuse.

A doua este mai complexă și presupune să cumperi obligațiuni la discount de la alți investitori în încercarea de a obține niște randamente totale mai bune.

Oricare ar fi abordarea ta, sper ca informațiile prezentate în articol să-ți fie de folos și să te ajute în călătoria către prima ta investiție în obligațiuni.

Până data viitoare, amintește-ți că cel mai bun lucru pe care-l pot cumpăra banii este Liniștea Financiară!